Luni, 14 NOV

De cand rasare soarele stim ca un o sa fie o zi usoara, un pic debusolati organizam totul pe o hartie si indesam in rucsaci hainele de pe pat. Ne luam ramas bun de la gazde si cu prima ricsa ne indreptam spre magazinul lui Raj, cel care vinde calculatoarele. Pe drum Zsofi coboara pentru a face ultímele cumparaturi din supermarket, acest cuvand in satul unde mergem apare doar la TV sau in filmele de la Bollywood.

Incarcat cu cei patru rucsaci urc scarile catre biroul lui Raj, unde sunt primit cu un zambet ce seamana a ¨Relax, sunt ceva probleme dar la rezolvam noi¨.

Nu apuc sa ma asez bine si avalansa incepe, din cele douaspreze monitoare a reusit sa faca rost doar de opt, acestea fiind pe drum spre magazin, de stabilizatoarele de tensiune a uitat, iar cand suna afla ca desi e luni magazinul e inchis – negocieri – nu e chiar inchis, ne pot astepta pana la sase – asteptare – masina inchiariata tocmai ce soseste – asteptare – e ora patru si monitoarele sunt pe drum – ca sa omoram timpul mergem sa cumparam cablurile necesare pentru instalatia electrica – nu au – ne dau o adresa unde gasim – soferul nu vrea sa mearga acolo – ne intoarcem la magazin – e cinci – monitoarele sunt pe drum – mergem sa cumparam un stick usb cu internet mobil – nu se poate cumpara ca strain – cinci minute de asteptare – se poate dar vor o poza tip pasaport – ne spun ca e la colt un studio, doar doua minute departare – mergem cinsprezece – face Zsofi o poza – asteptam alte cinsprezece – avem stick-ul si mergem catre magazin – e ora sase – incepem sa incarcam lucrurile in masina – nu incap – ba incap dar la limita – trebuie sa mergem sa cumparam scaune pentru scoala – soferul protesteaza – suntem prea incarcati – atunci sa mergem sa luam cabluri – ofteaza – traficul e blocat – e ora opt – mergem in piata de electronica si incarcam masina si mai mult – soferul ofteaza – sunam sa mergem sa luam stabilizatoarele – proteste – renuntam si pornim catre sat – e ¨doispe¨ noaptea – se opreste la un restaurant si bea o suta de whisky – camioanele nu au stopuri sau lumini de pozitie iar toti conduc cu faza lunga – viata in India este Karma – patru dimineata – ajungem in sat – satenii ies din case si se apropie – fug si trezesc primarul – au venit strainii aia cu calculatoarele – ne invitam sa dormim in casa – nu vrem sa deranjam – soferul deranjeaza si se duce sa doarma – atipim sprijiniti in calculatoarele incarcate pana in tavan si cu nasurile lipite de geamurile masinii.  

Sunt ceva probleme in actualizarea posturilor aici din cauza lipsei timpului, a curentului electric cu portia, si datorita diferitelor probleme tehnice cu proiectul aparute pe parcurs. Sper sa revin curand cu cat mai multe detalii si cu zilele lipsa. 

O saptamana frumoasa va doresc !